Cristina Korzun Romanian Food Festival

Prima comunitate romaneasca in Texas, fondata in 1980, acum 29 de ani. Cum a inceput, cine au fost fondatorii? Cat de mare este comunitatea astazi, cum este reprezentata? 

In zona Dallas-ului se presupune ca traiesc in prezent peste 3000 de romani, primii dintre acestia stabilindu-se la inceputul anilor ‘80 cand s-au pus si bazele primelor biserici romanesti, cea ortodoxa si cea penticostala. Actualmente, din cele cinci biserici romanesti inregistrate, numai trei sunt active si recunoscute: Biserica Ortodoxa Sfanta Maria din Colleyville; Biserica Baptista Ferguson Rd si Biserica Penticostala Bethel din Dallas, despre restul neavind informatii clare. Ortodoxiei românesti in Dallas merg înapoi pâna în anul 1980 când Sfintele Slujbe au fost începute de Parintele George Preda în casa Profesorului Corduneanu, din Arlington, mai târziu infiintându-se Parohia Româna Ortodoxa Sfânta Maria. De atunci credinciosii si-au mutat biserica de mai multe ori, stabilindu-se în Colleyville în mai 1980, când Arhiepiscopul Nataniel vine sa sfinteasca vechea biserica Sfânta Maria. Parohia a intrat sub jurisdictia Episcopatului Român din America. De-a lungul anilor mai multi preoti au condus parohia noastra: parintele George Preda, parintele Alexandru Partioc, parintele Romulus Barr si parintele Iulian Nicolescu. În noiembrie 2000, Arhiepiscopul Nataniel l-a numit paroh al Bisericii Sfinta Maria pe parintele protopop Dumitru Paun, care la scurt timp dupa venirea sa a initiat lucrarile de constructie a noii biserici. S-a facut un efort extraordinar, si multumim pe aceasta cale parintelui Dumitru Paun si familei sale. De asemenea lui Mike Roberts, care sub coordonarea parintelui Dumitru a condus santierul de constructie al bisericii, precum si tuturor celorlalti inimosi credinciosi, care ne-au ajutat sa finalizam acest proiect. Pe 22 februarie 2004, cu ajutorul lui Dumnezeu, s-a sfintit noua biserica. Parohia noastra are acum peste 500 de credinciosi si ne bucuram ca numarul acestora creste de la an la an.

Care a fost ideea originala a festivalului, cum a evoluat in timp? Este deschis si altor etnii? Ce impact are la nivel de schimburi interculturale si ca reprezentare a comunitatii romanesti in America?

Ideea festivalului ii apartine  Parintelui Protopop Dumitru Paun si Preotesei Gladiola Paun.Totul a pornit din dorinta de arata localnicilor cat de frumoase sunt cultura, muzica, dansurile si portul nostru popular, cat de gustoasa este mancarea romaneasca si de a demonstra ca si noi, ca si alte comunitati de aici (greci, vietnamezi, libanezi, etc), suntem uniti si capabili de a organiza un eveniment de o asemenea complexitate. In acelasi timp un astfel de Festival ar crea oportunitatea de inchegare mai stransa a relatiilor dintre romanii din comunitate si un prilej bun de a ne bucura impreuna de traditiile si obiceiurile noastre. 

Ideea festivalului a aparut intr-o perioada mai dificila din punct de vedere medical pentru initiatori care insa au facut toate eforturile pentru  a organiza o prima editie exemplara: meniul, muzica, dansurile, vanzarea de ceramica si artizanat, turul bisericii, activitati cu copiii, parcul zoologic, etc. Pe parcursul derularii festivalului, antrenoarea de gimnastica Beatrice Mihaila, membra a parohiei, ne-a surprins aducand  un grup de fetite care au prezentat, spre incantarea intregii audiente, un program de gimastica artistica pe fundal de muzica populara romaneasca. De fapt, nu se putea Festival Romanesc, fara gimnastica. Peste tot in lume, chiar daca multi nu stiu exact unde se afla tara noastra pe harta,  cand aud ca esti din Romania, iti zambesc si-ti spun: Nadia Comaneci! Fiind prima editie a festivalului, nu am crezut ca vom avea mai mult de 300 de vizitatori in toate cele 3 zile ale festivalului. Numai ca succesul a fost peste asteptarile noastre. Inca din prima zi am ramas fara mancare. A trebuit sa ne reorganizam: o echipa a mers acasa sa se odihneasca pentru a fi apta pentru a doua zi de Festival, iar Parintele cu dna preoteasa si alti voluntari au facut noapte alba la infasurat sarmale, pregatit carnea de mici, placinte si cozonaci. In ultima seara de festival, cand parintele ne-a strans pe toti in sala sociala, eram cu totii obositi, dar bucurosi, si cu un sentiment de mare implinire sufleteasca.  

Era uimitor cat succes a avut Festivalul! Desi era la prima editie, desi facusem publicitate la nivel restrans, desi fusese foarte frig afara, venisera vizitatori din toate colturile metroplexului (intreaga regiune Dallas- Fort Worth). Incantati de frumusetea programului artistic si gustul preparatelor traditionale romanesti, recomandau festivalul nostru si la prieteni si la vecini. A doua zi au venit chiar presa si cateva din televiziunile locale. Reusisem sa aratam lumii o imagine pozitiva a neamului nostru romanesc, ca suntem un popor crestin, harnic si ospitalier. Dar ce era mai important, prin acest prim festival ne-am apropiat mai mult unii de altii, ne-am aratat noua insine ca putem sa fim uniti, ca stim sa ne ajutam unul pe altul si ca impreuna ne e mai usor departe de casa. 

Desigur, festivalul este deschis si altor etnii. La Romanian Food Festival vin nu numai romani, ci si americani de diferite natii, care doresc sa expuna diverse obiecte aferente culturii dumnealor, exclus insa mancare pentru ca suntem totusi la un Festival de mancare romaneasca!

Cum se desfasoara festivalul, la momentul actual? Care sunt cele mai importante momente preconizate pentru anul acesta? 

La  momentul actual, inca mai lucram la organizarea festivalului. Pregatirile sunt in toi.  Varza s-a pus deja la murat si saptamana viitoare va incepe campania de infasurat sarmalute. Se lucreaza la decorarea scenei, la  amplasarea corturilor, meselor, scaunelor, se face curatenie generala a bisericii, si bineinteles, se repeta pasii de dans. Toate acestea se fac prin munca insufletita si voluntara a enoriasilor nostri. Unii ajuta cu bani, altii ajuta la bucatarie, la curatenie, altii doneaza produse, sau isi aduc aparaturile din casa. Toti incercam sa ajutam cat putem de mult pentru o buna organizare si desfasurare a acestui eveniment. Numai bunul Dumnezeu si Fecioara Maria sa ne ajute sa avem vreme buna la festival! Ne-a fost un pic dificil anul acesta pentru ca Parintele Dumitru Paun, creatorul si creierul acestui festival, a fost chemat la Washington pentru a pune acolo bazele constructiei unei catedrale romanesti. Acum biserica noastra are un nou preot, parintele Gabriel Liviu Popa, care desi venit de foarte putin timp la noi, a dat dovada de multa initiativa si implicare in solutionarea problemelor parohiei. Dar desi nu mai slujeste la biserica noastra, parintele Dumitru, va veni sa ne ajute la organizarea si pregatirea si acestei a patra editii a Festivalului. Asa cum ne incuraja dumnealui, inainte sa plece la Washington, „Festivalul acesta e ca si copilul meu. L-am conceput,  l-am facut mare, si-l mai cresc pana la sase ani, cand il dau la scoala!” 

Tot de la Washington, avem anul acesta si alti oaspeti de seama: excelenta sa, dl. Adrian Vierita, ambasadorul Romaniei la Washington, si sotia, dna. Codrina Vierita. Multumim inca o data excelentei sale precum si membrilor ambasadei romane (in mod deosebit dlui Adrian Tudorache) pentru sprijinul si asistenta acordata in promovarea acestui Festival.  Incercam in fiecare an sa aducem ceva nou pe scena festivalului. Anul acesta, va fi interpreta de muzica populara Mariana Iatagan, acompaniata de formatia instrumentala Lido, formata din membrii parohiei noastre. Este al treilea an in care dl. Valeriu Bratu impreuna cu fratele sau dl. Alexandru Bratu si dl. Octavian Oprescu ne ajuta cu acompaniamentul muzical, la clape, tobe, chitara, echipament de sunet si lumina. Ansamblul de dansuri al bisericii, „Tricolorii Veseli” cum cu drag i-a botezat Parintele Dumitru, pregatesc si ei, deasemenea, un  program artistic nou. Prin efortul extraordinar al parintelui Dumitru Paun si al dnei perotese Gladiola, standul de artizanat si obiecte religioase al bisericii este foarte bogat. Precum Badea Cartan odinioara, parintele a carat cu geamantanele din tara icoane, cruciulite, vase de lut, ceramica de Horezu si multe alte produse reprezentative romanesti. Si meniul va fi mult mai diversificat anul acesta, pentru a fi si mai pe gustul tuturor. Ca proiect nou, vom avea in sala sociala restaurant cu servire a la carte, in stil traditional romanesc, in boluri din lut, tacamuri din lemn si cu ospatari imbracati in costume populare. Copiii vor avea un spatiu dedicat de joaca, de pictura pe fata, organizare de jocuri si intreceri. Si tot spre deliciul celor mici, cu ajutorul familiei Ana si Mike Roberts vom avea din nou petting zoo (un mic tarc cu animale domestice). Si nu in ultimul rand, o noutate in programul festivalului, o constituie expozitia de icoane pictate de insasi preoteasa noastra, dna. Titiana Popa, de profesie artist vizual, specializata in iconografie si pictura murala bizantina. Speram din tot sufletul ca programul sa fie pe placul oaspetilor. Anul trecut au fost in jur de 2,500 vizitatori, anul acesta ne asteptam la mult mai multi, si ne dorim ca totii sa fie incantati. 

Exista o legatura cu mediul din tara in coordonarea evenimentului – artisti invitati, companii de produse romanesti care participa direct? 

Sigur ca da, la festivalul nostru au participat artisti veniti tocmai din Romania. La prima editie, a participat dna. Mariana Anghel, cunoscuta cantareata de muzica populara romaneasca. In anul urmator, au fost prezenti artistii instrumentali Radu Nechifor la nai si Mircea Ardeleanu la tambal, ambii laureati ai Festivalului Mamaia 2007. Anul trecut, a debutat cu succes pe scena Festivalului nostru dna. Dorica Rusan.Tot aici, as vrea sa-l amint esc si pe pictorul Alexandru Gheorghiu, care anul trecut, a venit din Romania cu peste 100 tablouri, vandute toate in cele 3 zile cat a durat Festivalul. La editia din anul acesta, avem ca invitata din Romania, pe dna. pictor Teodora Liscu, membra a fondului plastic Sibiu, cu un palmares deosebit de bogat de expozitii in tara si in strainatate si laureata a Premiul special la Palermo 1992 la a 25-a editie a Internationale D'arte Premio ASLA. Asa cum scria criticul de arta dr. Olimpia Tudoran Ciungan despre picturile dnei Teodora Liscu, "Creatia sa, circumscrisa temei florale sau peisagistice releva simbioza armonica a liniei si culorii, in alcatuirea imaginii. Culoarea la Teodora Liscu este personalizata, vibranta in sensibile expansiuni tonale ce o definesc in peisajul plasticii sibiene".Anul acesta partnerul nostru media este Pro TV International, si, bineinteles, suntem deschisi colaborarii si cu alte societati romanesti care vor sa-si vanda produsele in cadrul festivalului nostru sau sa participe direct la organizarea sau sponsorizarea festivalului. Festivalul nostru are portile deschise tuturor, cu atat mai mult fratilor nostri romani de acasa.

Cateva cuvinte despre ce inseamna astfel de evenimente pentru romanii din Statele Unite si la ce proiecte va ganditi pentru viitor?  em>

Spre deosebire de Romania, unde o parte a veniturilor bisericii provin din subventii de la bugetul de stat, aici in Statele Unite, toate cheltuielile bisericii sunt suportate  exclusiv de enoriasi prin donatii. De la cheltuielile de cumparare a pamantului unde se construieste biserica si de constructie efectiva a bisericii, pana la cheltuieli administrative, de salarizare a preotului, de electricitate, apa, etc.