Bianca Sarbu, ONU
Esti absolventa a facultatii de Administrarea Afacerilor la ASE Bucuresti si in curs de a finaliza Comunicare si Relatii Public la SNSPA Bucuresti. Ai o experienta internationala consistenta si amintesc doar Masterul de Cercetare in domeniul Studiilor Comparative si Internationale de la Institutul federal de Tehnologie din Zurich. Asadar, business orientation, expertize in communication and global vision -- sunt ingredientele pentru succesul tau de astazi? Cum s-a intamplat decizia pentru fiecare dintre aceste parcursuri academice? Si au vreo legatura cu ceea ce-ti doreai sa te faci cand vei fi mare :)?
Educatia este evident foarte importanta pentru dezvoltarea fiecaruia dintre noi. Consider insa ca nu atat disciplinele pe care le-am studiat (administrarea afacerilor, stiintele comunicarii, studii comparative si internationale, studii de securitate) au reusit sa ma formeze asa cum sunt in prezent, ci mai ales mediile diferite in care am studiat si am trait in ultimii 7 ani.
La varsta de 18 ani absolveam Colegiul National George Cosbuc din Nasaud si oscilam intre Facultatea de Litere din cadrul UBB Cluj si pe vremea aceea, Facultatea de Studii Economice in Limbi Straine (SELS), Sectia Germana din cadrul ASE Bucuresti. Am ales a doua varianta pentru ca imi oferea mai mult decat studiul limbilor straine. Mai exact, la finalul unui liceu cu profil umanist simteam ca imi doresc mai mult decat competente lingvistice foarte bune. Acesta a fost de altfel si declicul evolutiei mele ulterioare.
Bucurestii m-au ajutat sa imi depasesc timiditatea, sa devin o persoana deschisa si comunicativa, sa devin tot mai curioasa cu privire la oportunitati de studiu, de experienta profesionala, de dezvoltare sociala, culturala etc. In acest fel, am luat contactul cu mediul guvernamental, lucrand in prima parte a anului I de facultate ca si colaborator extern la Comisia pentru Drepturile Omului, Culte si Minoritati din cadrul Senatului Romaniei. In anul III universitar plecam cu o bursa DAAD (Deutscher Akademischer Austausch Dienst/ German Academic Exchange Service) la studii in Germania, iar imediat dupa aceea cu o bursa Erasmus pentru un semestru in Portugalia. Dorinta de a studia in strainatate cu aceste burse venea dintr-o curiozitate tot mai mare de a cunoaste alte societati, alte sisteme educationale, alti oameni, de a aprofunda si dobandi noi abilitati lingvistice in afara cunostintelor de specialitate din domeniul economic si politic. Trebuie sa adaug faptul ca tot acest parcurs academic - presarat cu o serie de stagii de practica si munca de voluntariat - era gandit sa-mi creeze competentele necesare unei cariere diplomatice. Cat priveste masteratul, el a venit in continuarea studiilor anterioare. A fost o alegere informata in situatia in care imi doream un masterat aplicat, intr-un grup restrans dar international, cu focus pe cercetare. Pe toata perioada masteratului in Zurich, am lucrat ca asistent cercetator pentru a-mi putea acoperi o parte din costurile cu traiul si evident pentru a acumula experienta.
In momentul de fata, ca delegata de tineret a Romaniei la ONU pot sa spun ca am facut primul pas real spre lumea diplomatica.La New York voi lucra cu Misiunea Permanenta a Romaniei (in octombrie a.c. si respectiv, februarie 2009). Tin insa sa subliniez faptul ca in calitate de delegata de tineret a Romaniei la ONU lucrez ca voluntara (non-profit). In ce masura acest mandat imi va deschide ulterior drumul spre cariera diplomatica (visul meu din copilarie), ramane de vazut.
Ce inseamna experienta academica in Romania si cea din afara tarii? Vazute in paralel, unde trebuie sa lucreze Romania pentru a-si imbunatati performantele in general?
Fiecare sistem educational are evident particularitatile lui. Personal, am studiat in 4 sisteme diferite de invatamant si faza de adaptare a constituit de fiecare data o provocare. Trebuie insa sa mentionez ca toate experientele academice - atat cele din tara cat si cele din afara tarii - au contribuit mult la imbunatatirea si diversificarea bagajului meu de cunostinte.
Pentru mine, experienta academica in Romania a fost mai ales una teoretica: multe cursuri, seminarii, proiecte, insa toate ramaneau oarecum la un nivel ideatic. Cunostintele furnizate nu isi regaseau concretetea in viata reala desi studiam economie si politica. Mai mult, cursurile bazate in general pe un manual al profesorului (ca suport de curs) ofereau o viziune mult prea limitata asupra unui domeniu de specialitate. Bibliografii selective trebuie sa insoteasca fiecare disciplina in parte; mai precis, suportul de curs trebuie sa includa articole, studii, rapoarte, capitole din manuale diferite, apartinand unor autori diferiti care sa ofere perspective contradictorii, complementare, alternative. Cu alte cuvinte, o privire de ansamblu asupra literaturii de specialitate mi-a lipsit la majoritatea disciplinelor studiate in Romania. Consider ca perspectivele trunchiate - axate exclusiv pe un manual (care uneori se intampla sa mai fie si 'ne-updatat 'de cativa ani de zile, desi poate fi republicat chiar in anul curent) conduc pana la urma la decalajul dintre sistemul educational si de cercetare din Romania si cel corespunzator tarilor occidentale.
In mediile universitare din Germania, Portugalia si Elvetia, am apreciat intotdeauna aplicabilitatea studiilor. Curriculele sunt intr-o transformare continua pentru a tine pasul cu evolutia pietei, exista un focus puternic pe creativitate si inovatie, se investeste efectiv in cercetare si dezvoltare (R & D), se creeaza stimulente pentru sistemul de invatare continua, se aplica metode eficiente de educatie formala si non-formala. Volumul de munca este considerabil mai mare - cel putin in domeniul stiintelor economice si politice, insa cunostintele acumulate la finalul unui curs sunt pe masura.
Cred ca exista intr-adevar elemente din sistemele educationale occidentale pe care Romania ar trebui sa le ia in considerare - indeosebi la nivelul racordarii programelor universitare la cerintele de pe piata muncii si implicit, la trendurile emergente intr-o societate globalizata. Imitarea sistemelor educationale occidentale nu va aduce nimic benefic pentru societatea romaneasca - reformarea sistemlui educational romanesc trebuie realizata prin adaptare la si ancorare in contextul romanesc cu viziune pe termen lung.
Cum te-a redefinit perioada petrecuta in Elvetia, atat profesional cat si social si personal?
Ma simt bine in Elvetia : e o societate foarte dezvoltata care ofera multe oportunitati pentru oamenii cu studii si experienta vasta. Ma simt integrata atat profesional cat si social si personal.
Din punct de vedere profesional, in domeniul de cercetare politica am invatat foarte mult intr-un timp foarte scurt. Ce invatam in masterat aplicam ca asistent cercetator - astfel ca utilitatea studiului si mai ales, a eforturilor depuse era indiscutabila. In plus, am avut intotdeauna satisfactia de a-mi putea asigura independenta financiara intr-o oarecare masura.
Din punct de vedere social, am avut sansa de a fi in permanenta in grupuri internationale: pe de o parte, la masterat; pe de alta parte, in centrele de cercetare unde am lucrat - Center for International Political Economy si Center for Security Studies (ambele din cadrul ETH Zurich). In general, mediile internationale conduc la o integrare rapida si faciliteaza mult socializarea. In acelasi timp, ca voluntara in Liga Studentilor Romani din Strainatate (LSRS) am avut contact cu multi romani din Zurich si imprejurimi. In sfera privata, am cativa prieteni foarte apropiati pe care i-am cunoscut si de care m-am atasat in Elvetia, care m-au sustinut mult si ma sustin in continuare in ceea ce fac.
De altfel, Elvetia reprezinta tara unde m-am integrat cel mai bine in afara granitelor Romaniei. M-a format mult din ceea ce sunt in prezent.
Cum ai decis sa candidezi pentru pozitia de Delegat de Tineret la Natiunile Unite si care sunt perspectivele, dorintele, obiectivele tale in acest rol?
Interesul pentru pozitia de Delegat de Tineret a Romaniei la Natiunile Unite a venit din dorinta de a ma reintoarce in tara si de a contribui la dezvoltarea economica si sociala a Romaniei. Perspectivele pe termen scurt (insemnand pe perioada mandatului: septembrie 2009 - mai 2010) se prezinta in felul urmator: ca reprezentanta la ONU voi negocia alaturi de colegul meu, Adrian Solcan, si alaturi de alti delegati pe un draft de rezolutie pentru tineret (privind 2 clustere din World Programme of Action for Youth to the Year 2000 and Beyond: "Youth and Their Well-being" si "Youth in Civil Society") si de asemenea, voi participa la o serie de alte dezbateri formale si informale. In afara lunilor octombrie 2009 si februarie 2010, implicarea mea de doreste a fi la nivel national prin informarea tinerilor cu privire la politicile de tineret de la nivel mondial. Se vor organiza o serie de seminarii/ sesiuni de informare, dar in acelasi timp intentionez sa particip alaturi de ONG-uri si alte institutii partenere la diferite evenimente etc. in vederea activarii si a responsabilizarii tinerilor cu privire la rolul pe care il joaca in dezvoltarea societatii romanesti.
Cum te putem sustine noi (ma gandesc la tineri in general, apoi la structurile institutionale, academice, la media etc.) ca sa ajungi acolo unde trebuie in cadrul acestui mandat?
Sustinerea trebuie sa vina in prima instanta la nivelul consultarilor, al informarii din partea tinerilor pe care ii reprezentam. In acest sens, am lansat un forum pentru consultari online (http://tineri-la-onu.forumotion.net/) si cu titlu personal, am lansat o platforma sociala de networking (http://biancasarbu-unyd.ning.com/). Am incercat astfel sa adresam o serie de intrebari tinerilor - in asa fel incat fiecare individ sa se poata exprima, sa isi poata arata nemultumirile, frustrarile, doleantele, interesele, idealurile etc. Desi platformele de comunicare au fost relativ puternic mediatizate, participarea tinerilor lasa de dorit.
La nivelul structurilor institutionale, la sfarsitul lunii septembrie vom avea o serie de intalniri consultative cu reprezentanti ai partenerilor institutionali si consultativi ai programului Delegat de Tineret al Romaniei la ONU (vezi http://www.ctr.ro/exprimate/delegatdetineret.html), insa si cu alti reprezentanti ai diferitelor organizatii de tineret.
La nivel academic (dar si institutional), ar fi cu adevarat utila o sesiune de training cu experti in domeniul politicilor de tineret la nivel mondial privind arii concrete de specialitate - asa cum este cazul prioritatilor din cele 2 clustere ale WPAY despre care vorbeam mai devreme. Se asteapta de la noi ca delegati de tineret ai Romaniei la ONU o cunoastere foarte avansata a documentelor si a limbajului din domeniile respective, ceea ce este foarte greu de asimilat in mod invidual in decurs de o luna.
La nivel media, este evident nevoie de mai multa mediatizare a programului, care este la a patra editie in Romania. Din pacate insa, se stie foarte putin despre acest program in randul tinerilor, al organizatiilor de tineret si chiar in institutiile publice de la nivel national.
Nu in ultimul rand, pentru ca acest program sa functioneze cu adevarat, este nevoie de finantare. Pentru a putea intelege cu adevarat problematicile legate de politicile de tineret la nivel mondial, pentru a putea intelege mecanismul de functionare a negocierilor multilaterale la ONU, pentru a ne crea o imagine cat de cat obiectiva cu privire la zona diplomatica, o perioada de sedere mai lunga de 2 luni la New York ar fi realmente recomandabila. Date fiind constrangerile de natura financiara (voluntariat inseamna finantare prin surse proprii in cadrul programului de Delegat de Tineret al Romaniei la ONU), in momentul de fata nu este posibil asa ceva. Institutional, programul va trebui sa detina fonduri pentru a fi functional. Competitia pentru selectarea delegatilor de tineret ai Romaniei la ONU este foarte acerba, asteptarile sunt foarte mari, volumul de munca este cu adevarat impresionat - motiv pentru care sustinerea financiara a delegatilor pe perioada mandatului nici nu ar trebui sa intre in discutie.
Mai mult, trebuie adaugat faptul ca in afara celor doua sesiuni din octombrie 2009 si februarie 2010 de la New York, delegatii de tineret ar trebui sa mai participe la o serie de seminarii si conferinte cu alti delegati de tineret in diferite tari, unde evident se discuta politici si programe pentru tineri cu aplicabilitate la nivel national. Ca urmare a situatiei actuale a programului, nu intrevad personal posibilitatea de a participa la asemenea activitati - ceea ce devine evident frustrant pentru ca se pierde foarte mult din ceea ce ar trebui sa insemne acest mandat. In afara de plus-valoarea pe care seminariile si conferintele respective ar aduce-o la nivel de continut, ar fi evident foarte utile si pentru noi ca tineri la nivel personal (in sensul de dezvoltare sociala, networking).
Care sunt obiectivele tale pe termen lung, in urma finalizarii mandatului de Delegat de Tineret al Romaniei la ONU?
Dupa cum cum spuneam, visul meu este de a urma o cariera diplomatica. Asa cum se prezi nta lucrurile in momentul de fata si avand in vedere nevoia de a-mi asigura independenta financiara, nu pot sa promit nimic legat de implicarea mea ulterioara in dezvoltarea Romaniei. Actualmente, sunt responsabila de mandatul care mi s-a acordat si pe care doresc sa il duc cu mult succes la indeplinire. Ulterior, ramane de vazut in functie de ceea ce imi ofera Romania.
Comentarii:
http://www.strada32.com/forum/bianca-sarbu-delegat-de-tineret-al-romaniei-la-onu-quot-interesul-pentru-pozitia-de-delegat-de-tineret-a-romaniei-la-natiunile-unite-a-venit-din-dorinta-de-a-ma-reintoarce-in-tara-si-de-a-contribui-la-dezvoltarea-economica-si-sociala-a-romaniei-quot_444.html
