"Dracula Is Dead" - Pentru ca americanii sa afle despre adevarata Romanie pe care am cunoscut-o noi. Interviu exclusiv oferit membrilor Strada32 de catre Dnul Ambasador Jim Rosapepe si Dna Sheilah Kast

Mandatul dvs in Romania a inceput intr-un moment foarte important, cand dinamica tarii era la un nivel de varf in perioada tranzitiei. Mai multi specialisti au observat cu surprindere evolutia Romaniei, atat de diferita din punct de vedere al reformelor sociale si economice, in comparatie cu vecinii geografici. In opinia dvs, care sunt elementele esentiale care ne diferentiaza de restul Europei de Est?

Comparand cu Polonia, Ungaria si Republica Ceha, standardul de viata al Romaniei era oare mai scazut in perioada tarzie a anilor '90? Cu siguranta. Erau inca prea multi copii abandonati, traind in institutii? Da. Era inca un nivel prea ridicat de coruptie si unul mult prea slab de privatizare? Da. Avea oare Romania prea multa demagogie xenofoba in politica si in media? Da. Dar oare toate astea inseamna ca Romania nu se indrepta spre a deveni o democratie Europeana prospera si moderna? Ca siguranta nu!Analistii au tendinta sa supraestimeze politicul si sa subestimeze istoria, geografia, religia si mentalitatea. Natiunile Europei de Est au cu siguranta similaritati – in mod particular, acea jumatate de secol de regim comunist. Dar diferentele dintre aceste natiuni nu trebuie  cu siguranta vazute ca triviale.

Putem sa consideram doua exemple aflate la extreme. Polonia este o tara mare, se invecineaza cu Germania, un numar mare de expatriati americani traiesc aici, are de asemenea o prezenta puternica a Bisericii Romano-Catolice (cu un reprezentant care conduce astazi la Vatican), cu grupuri etnice minoritare mici si o traditie a intreprinderilor private care a supravietuit Comunismului. Dupa 1989, toti acesti factori au facut din Polonia un spatiu mai accesibil si mai atragator atat pentru investitiile cat si pentru ideile Occidentale. Moldova, pe de alta parte, este o tara mica si inghesuita intre Ukraina si Romania. Are o Diaspora Occidentala nesemnificativa, reminiscente ale economiei staliniste, e marcata de lupte pentru recuperarea identitatii intre istoria pe care o reclama atat Rusia cat si Romania si ocupata inca de trupe militare rusesti.

Politica fiscala si monetara valida, reforma structurala si conducerea legislativa au imbunatatit cu siguranta conditiile in ambele tari. Dar acest demers de masurare a ambelor tari in functie de un model politic destul de ingust pierde din vedere ceea ce a fost cu adevarat dificil si important in procesele lor de tranzitie. Moldova, cu potentiala bunastare pe care i-o pot oferi agricultura si oamenii bine-educati, nu se va invecina niciodata cu Germania si nu va avea o Diaspora americana semnificativa. Pentru perioada care urmeaza, va fi nevoita sa clarifice atat problemele identitare cat si relatia cu Rusia si Romania. Pentru a avea succes, strategia va trebui sa fie cu totul diferita de cea a Poloniei.

Sau putem considera Ungaria. Una dintre marile reusite ale acestei tari incepand cu 1989 a fost atragerea investitiei straine. In parte, motivul pentru care a reusit sa obtina aceste investitii a fost strategia politica; un alt motiv, Diaspora puternica – in Statele Unite, George Soros si Tom Lantos, cel mai recent reprezentant al Statelor Unite, imi vin in minte. De asemenea, este la fel de relevant sa precizam ca aceste investitii s-au concentrat  in partea de Vest a Ungariei, in suburbiile Vienei. Geografia conteaza.

Inainte de 1989, toti vecinii Romaniei, inclusiv Uniunea Sovietica, au fost tari comuniste.  Inca de atunci, trei dintre vecinii imediati – Ukraina, Moldova si Iugoslavia – au avut probleme economice si politice mai mari decat cele ale Romaniei. Numai una – Ungaria – a fost mai prospera si o aditie timpurie la NATO si in Uniunea Europeana. Nu este cu totul o coincidenta, cea mai prospera regiune a Romaniei, cea de Vest, se invecineaza cu Ungaria.

Din punct de vedere economic, Romania a inceput cursa in 1989, cand se afla intr-un impas mai semnificativ decat situatia unor tari precum Polonia sau Ungaria. Ceausescu impusese o economie stalinista, lipsita de orice reactie privata si bazata pe uzine industriale mamut, consumatoare de energie, intr-un moment in care aceasta strategie fusese deja abandonata in majoritatea tarilor Europei de Est, cand Polonia si Ungaria incetasera cele mai multe dintre tacticile economice staliniste si se deschideau catre fortele pietei. Astfel, una dintre cele mai importante divergente economice a venit un deceniu sau si mai mult inaintea caderii Zidului Berlinului. Istoria n-a inceput, iata, in 1989.

Din punct de vedere politic, Romania a supravietuit unui regim comunist de departe mai represiv decat in cele mai multe dintre tarile Europei de Est. In absenta imbratisarii unei Diaspora occidentale majore, a bisericii sau a unei natiuni vecine, interesul din afara a fost in cel mai bun caz episodic. O realitate care a facut aceste probleme si mai semnificative a fost faptul ca, in primii sase ani dupa caderea lui Ceausescu, vechii reformatori comunisti au fost cei care au guvernat Romania si nu anti-Comunistii. Acest fapt nu a marcat experienta celorlalte tari comuniste din est, cu exceptia fostei Iugoslavii. Din Estonia in Bulgaria, fortele anti – Comuniste au venit la putere pentru cel putin o perioada scurta in primul interval al anilor 1990. Asta nu s-a intamplat si in Romania unde pauza de trecut nu a fost la fel de scurta si trecatoare. Rezultatele in Romania s-au materializat intr-un nivel mai inalt de stabilitate dar o capacitate mai scazuta de ajustare la standardele occidentale democrate si la fortele economice ale pietei. Unul dintre rezultate a fost si faptul ca multi dintre atotputernicii politici si economici de dinainte de 1989 si-au consolidat pozitiile si au rezistat efectiv schimbarii pentru o perioada mai lunga decat se asteptau cei mai multi. S-a lucrat semnificativ la reducerea monstrilor economici, la disponibilizari si s-au facut progrese remarcabile in acest sens dar adevarata competitie s-a dezvoltat destul de incet. Chiar intr-o perioada asa de tarzie precum sfarsitul anilor '90, bancile de stat controlau inca cele mai multe active bancare si pentru un interval prea lung de timp s-au obisnuit sa promoveze anumite tipuri de afaceri si interese politice. Astazi, unele dintre cele mai mari banci Occidentale controleaza cea mai mare parte a sistemului bancar roman – mai bine sau mai mai rau.

Niciunul dintre aceste argumente nu este menit sa sustina faptul ca problemele Romaniei erau atat de profunde incat nu puteau fi depasite – de fapt, este chiar invers. Comunismul a facut mai mult rau sistemului politic, economic si social roman decat s-a intamplat in multe alte tari si Romania nu a reusit inca sa se pozitioneze deasupra catorva dintre tarile care erau la un nivel mai ridicat in 1989. Dar considerand profunzimea prabusirii in care a fost antrenata, Romania ar fi putut sa se ridice mult mai repede si mult mai sus decat alte tari.

Nu e intentia noastra sa sugeram ca viitorul Romaniei se afla in afara controlului oamenilor sai – ca geografia, istoria si alti factori similari ii vor determina destinul. Ideea pe care am vrea sa o fixam tine de faptul ca Romania a facut un progres remarcabil date fiind dificultatile cu care s-a confruntat. O presa libera, un sistem politic democratic, relatii de pace cu vecinii imediati si in cadrul grupurilor etnice si o economie care a crescut cu rapiditate intr-o sistem economic mondial prosper inainte de 2009 – acestea nu sunt reusite demne de ignorat. Romanii au toate motivele sa fie increzatori in faptul ca aceasta continuare a progresului se poate face si se va face si ca evolutia, de la un sistem de sanatate mai performant pana la oportunitati de munca, nu trebuie sa astepte pana cand Romania va avea un tribunal la fel de independent precum cel al Californiei sau un sistem de guvernare la fel de onest precum cel al statului Wisconsin.

O tara cu origini latine, in consecinta un incredibil mix de culturi, balcanic in Sud, cu influente germanice si maghiare in Transilvania, un impact semnificativ al regalitatii din anii ‘30 care se simte inca vizitandu-i castelele in timp ce cea mai mare parte a tarii isi pastreaza aerul rustic. Cum credeti ca am putea capitaliza cat mai bine acest peisaj cultural eclectic pentru “a ne vinde” cat mai bine lumii? 

Toate aceste elemente vin sa sustina afirmatia noastra in Dracula Is Dead ca Romania este Noua Italie – O tara latina, cu ruine romane, guvern predispus catre coruptie, creativitate la cote inalte,  pasiune pentru viata si oameni atractivi, plini de spirit.

Amalgamul de influente pe care le descrii – germana si austriaca in nord, mediteraneana in sud – le vedem de asemenea si in Italia. Primiri calde si o ospitalitate efervescenta – Americanii tind sa le asocieze cu Italia, insa noi le-am descoperit la aceeasi intensitate in Romania. Creativitate impresionanta, proliferarea artelor si capacitatea de a le aprecia – o alta paralela cu Italia.

Multi romani insa poate nu recunosc implicatiile economice ale acestor caracteristici. Dictatura Italiei au plasat-o pe latura incorecta a istoriei in timpul celui de-al II-lea Razboi Mondial. Epuizata economic la sfarsitul razboiului, aceasta a decis fara intarziere sa-si execute dictatorul si sa se lanseze in procesul propriu de reconstructie. Este cotata la momentul actual ca a saptea mare economie mondiala.

Romania are un potential similar. Cu o populatie de aproape douazeci si doua de milioane este al saptelea mare stat in cadrul Uniunii Europene. Sustinuta de ambitia poporului sau si ghidata de catre EU, economia Romaniei a crescut rapid, ca si cea a Italiei in deceniile de dupa Al II-lea Razboi Mondial, pana la momentul recesiunii mondiale din 2009.

Avem convingerea ca Romania o sa continue sa progreseze. Poate ca cel mai important pas pe care romanii pot sa-l urmeze pentru a capitaliza fortele lor inerente este sa le recunoasca, sa aiba curajul sa spere si sa vorbeasca despre ele intregii lumi!

Cand vorbim despre oameni, ne gandim la viitorul Romaniei. Asa cum stiti, sunt multi romani tineri din generatia anilor ’70 – ’80 care au decis sa isi incerce sansele in afara tarii si in acelasi timp un numar mare de tineri talentati construiesc bazele unei economii antreprenoriale in tara. Ati putea sa oferiti o prognoza relativ la cum ar putea talentul si inteligenta romaneasca sa schimbe lucrurile in tara?

Romanii deja au pornit sa schimbe lucrurile, desi poate parea ca acest lucru nu se intampla in timpul recesiunii.

Din punct de vedere economic cea mai importanta forta a Romaniei sunt puternicele abilitati ale oamenilor sai. Parte din aceasta forta este etica de munca pe care o detin, despre care am auzit ca fiind apreciata de multi angajatori din Statele Unite si pe care am observat-o in propriile noastre investitii in tara de cand am revenit in Statele Unite. O alta parte este reprezentata de soliditatea valorilor de familie ale Romaniei, ceea ce se reflecta intr-o rata mult mai scazuta a criminalitatii si abuzului de droguri decat cea cu care suntem obisnuiti in America. Iar un alt aspect este creativitatea care ii reprezinta, si care poate fi observata in arta pe care o creeaza, publicitatea, programele software si, din pacate, ocazional, in veleitatile legate de computer-hacking.

Insa cea mai importanta sursa a capacitatilor lor este extinderea si profunzimea educatiei la care au acces. In acest sens, daca privim in mod onest, perioada comunista nu a fost in intregime negativa. Inainte de comunism, Romania a facut un efort major sa extinda gradul de educatie si sa atinga nivele inalte de performanta in educatie avansata. Pentru a le acorda credit, comunistii au construit pe aceasta baza. Au extins accesul la educatie in mod notabil. Ca si alte societati comuniste, au prevazut un sistem garantat de munca pentru omul de rand, in beneficiul unei presiuni mai reduse asupra tinerilor, in mod special in cazul celor saraci din zonele rurale, pentru a avea munca asigurata si in felul acesta permitind unui numar mai mare de copii sa mearga la scoala. In acest mod, au creat oportunitati pentru copiii inteligenti si muncitori ai lucratorilor si taranilor sa mearga la universitate impreuna cu cei ai claselor profesionale.

La momentul actual Romania genereaza ingineri software la o rata mai ridicata in raport cu populatia sa decat Statele Unite. Zeci si zeci de companii americane si europene au venit in Romania pentru accesul la aptitudinile ingineresti gata create.  Este de exemplu cazul Wisconsin Machine Tools care a cumparat intreprinderi de instalatii mecanice in Romania, cu intentia initiala de a utiliza capacitatile de productie din Romania. Cand au sosit in tara, au realizat ca romanii aveau de asemenea aptitudini ingineresti de varf si au inceput sa lucreze cu ingineri romani. Am observat aceeasi situatie si in cadrul industriilor de mecanica agricola, auto si hidroelectrice.

In mod cert, exista aproape o ironie fericita in aceasta situatie: Ceausescu a intentionat sa creeze un sector industrial de sine statator, construit pe modelul perioadei tarzii a secolului nouasprezece si inceputul secolului douazeci. Cu toate ca a esuat in demersul sau, in procesul initiat a ajutat in crearea unei forte de munca capabila, cu veleitati multilingvistice, pregatita sa reuseasca in economia globalizarii informatiei din secolul actual.

Un alt exemplu al fortei economice pe care Romania o exercita in secolul actual este faptul ca in perioada de dupa revolutie, numarul studentilor in educatie inalta s-a dublat. In mod surprinzator, aceasta nu se intampla datorita faptului ca guvernul a investit mai mult in educatie inalta – nu a fost in postura de a realiza acest lucru. Se datoreaza culturii pentru educatie care este atat de puternica in Romania incat universitati private, finantate prin taxe individuale au fost create de la zero in mai putin de un deceniu.

Cu totii ne-am dorit, dupa Decembrie ’89 o noua reprezentare a Romaniei, pentru a inlocui mitul Dracula, mostenirea sumbra a perioadei comuniste, ambiguitatea relatiilor cu etnia maghiara in Transilvania. Reusiti sa oferiti exact aceasta noua reprezentare! O noua identitate pentru Romania. Cum ati plasa Romania pe harta lumii in noua decada? Care este perspectiva pe care o oferiti in ceea ce priveste pozitia sa geo-politica si relatiile diplomatice?

Romania este o forta economica si diplomatica in EU si NATO mult mai importanta decat multi reprezentanti din Vest o realizeaza.

Cu aproape 22 milioane de oameni, Romania detine a saptea mare populatie in cadrul Uniunii Europene. Desi a iesit din comunism intr-o prapastie mult mai adanca decat aproape toate celelalte state din fostul satelit sovietic, a progresat simtitor intr-o perioada relativ scurta de timp. A reusit sa atraga peste $100 miliarde in investiti straine directe. Pe perioada a cinci din ultimii sase ani, a inregistrat o rata de crestere de aproape 7%, una dintre cele mai inalte in Europa, Est sau Vest.

In mai putin de doua decenii, a devenit al 11-lea cel mai mare stat European dupa coeficientul de GDP nominal si al 8-lea cel mai mare in termeni de paritate relativi la puterea de cumparare. Inainte de recesiunea din 2009, a devenit tigrul Balcanilor. Exista toate motivele sa ne asteptam la o revenire a cresterii economice si la faptul ca Romania va continua progresul sau economic.

Ca si membru NATO, Romania este vazuta de catre Statele Unite ca si un aliat valid. Doar cu cateva zile in urma, Vice-Presendintele Biden a avut o discutie cu presedintele Basescu despre planurile Romaniei de a contribui cu trupe aditionale la eforturile NATO in Afghanistan si eforturile de a adanci cooperarea militara intre tarile noastre.

Asa cum stiti, Domnule Ambasador, ati fost extrem de repede adoptat de catre romani, la momentul mandatului dvs. In schimb, dvs si Dna Sheilah Kast oferiti o perspectiva cu totul revigoranta in noua dvs carte in care marcati momentele importante ale relatiei pe care ati avut-o cu Romania. Care sunt asteptarile dvs personale de la tara noastra? Cum ati dori sa vedeti Romania in relatie cu Statele Unite si cetatenii lor?

Am observat de-a lungul timpului ca atunci cand romanii si americanii sunt impreuna, devin prieteni excelenti si buni parteneri. Speranta noastra este sa extindem si sa adancim aceste relatii.

Acesta este motivul pentru care am decis sa scriem noua noastra carte, Dracula Is Dead – ca in felul acesta americanii sa afle despre adevarata Romanie pe care am cunoscut-o noi, dincolo de stereotipurile bi-dimensionale pe care atat de multi americani le pastreaza, limitate la Dracula, dictatori si orfani. Speram ca acest lucru sa incurajeze mai multi americani sa viziteze Romania si sa o cunoasca ei insisi.

La fel de mult ne-ar face placere sa vedem mai multi romani vizitind Statele Unite. La momentul actual, numai vizitatori din aproape treizeci de tari, cu precadere din Vestul Europei pot sa vina in Statele Unite fara viza. Romania nu este una dintre ele. Cu toate acestea, datorita noului statut de membru al Uniunii Europene, si unul dintre principiile esentiale ale EU fiind acela al circulatiei libere de persoane, romanii pot sa calatoreasca oriunde in Europa fara sa obtina viza.

Prietenii nostri romani ne intreaba mereu, “De ce este OK pentru noi ca romani sa calatorim in Franta, U.K. si Germania fara sa fie nevoie de viza, dar nu si in U.S.?” Buna intrebare.

Parte din preocuparea romanilor despre vizele U.S. este de natura pragmatica. Mii de romani ar vrea sa aiba posibilitatea sa isi viziteze cu usurinta nepotii nou-veniti, sa asiste la festivitatile de absolvire, sa lucreze cu parteneri de business si sa studieze la universitati in Statele Unite, la fel cum o fac si in Europa.

Dar este de asemenea un motiv simbolic si emotional. Romanii nu inteleg de ce sunt tratati diferit de catre aliatii lor americani si europeni – de ce fii lor soldati pot sa isi piarda vietile, cum s-a intamplat, servind alaturi de trupele americane in Iraq si Afghanistan, dar nu au posibilitatea sa viziteze America.

Este o masura a cat de departe Romania a ajuns in douazeci de ani astfel incat romanii sunt tinuti in afara tarii noastre de reguli de viza U.S. si nu de catre politia de frontiera instaurata de Ceausescu, care ii impusca pe acei ce incercau sa paraseasca tara.

Diferentele in regulamentele de viza intre U.S. si EU puncteaza cat de eficienta a fost Uniunea Europeana in a construi o comunitate europeana reala, in timp ce Statele Unite,  de prea multe ori ii izoleaza fara a fi necesar pe prietenii nostri. Din perspectiva Romaniei, a fi membru NATO este un element de securitate – securitate militara si probabil mult mai important, securitate psihologica. Aceasta este o dimensiune care ar trebui sa fie mai usor de inteles pentru americani, in contextul lumii de dupa 9/11. Romanii stiu prea bine faptul ca au suferit patruzeci si doi de ani de comunism, nu datorita unei puternice miscari comuniste pe plan local, dar datorita faptului ca tancurile rusesti au “eliberat” Romania de Alianta puterilor la sfarsitului celui de-al doilea Razboi Mondial. Asadar, fie ca o sa existe posibilitatea unei amenintari militare rusesti sau nu, pentru Romania, in viitorul apropiat, sau mai indepartat, securitatea psihologica generata de apartenenta la o alianta vestica este de o enorma importanta pentru Romania, de la cele mai inalte nivele ale guvernului pana la acelea in cel mai indepartat sat.

DESPRE AUTORI

Sheilah Kast este jurnalist distins, mult apreciata de catre publicul programelor de stiri PBS, ABC si CNN, si ascultatorii programului NPR. A transmis pentru ABC colapsul comunismului in Moscova si Tbilisi si a comentat prima calatorie a Dnei Hillary Clinton in Europa de Est. Este gazda emisiunii TV saptamanale de stiri AARP, Inside E Street, ca si a propriei emisiuni magazin zilnice pe WYPR, post de radio national afiliat la Maryland.  

Jim Rosapepe a reprezentat Statele Unite ca ambasador in Romania intre 1998 si 2001, oferind mandatului sau din experienta acumulata in guvernul American si din mediul de business, precum si cea din fosta zona comunista. De cand a revenit in Maryland, unde activeaza ca senator de stat, a fost implicat in bordurile a diferite fonduri de investitii si companii active in Europa si fosta Uniune Sovietica. A scris editoriale pe probleme de economie si securitate pentru The New York Times, The Washington Post, si The Harvard International Review. Jim si Sheilah sunt casatoriti de douazeci si sase de ani si locuiesc in College Park, Maryland.

DRACULA IS DEAD (DRACULA A DISPARUT)

Cum Romania a Supravietuit Comunismului, l-a Eradicat si a Revenit dupa 1989 ca Noua Italia 

De Sheilah Kast and Jim Rosapepe Publicata de Bancroft Press 

Data publicatiei: 9 Noiembrie, 2009

"http://www.draculaisdead.com"www.DraculaIsDead.com

Please also read the version of the interview in EvZ:

http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/887919/Cine-a-murit-Dracula-sau-comunismul--VIDEO/

http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/887954/O-noua-identitate-pentru-Romania-fostul-tigru-din-Balcani--VIDEO/