Interviu cu Radu Tatucu, analist Compass Lexecon - FTI Consulting, lider mondial in consultanta corporatista

Ai parasit Romania pentru Marea Britanie la 17 ani, cu o bursa de studii acordata de Fundatia Soros. Ultimii doi ani de liceu s-au intamplat in Marea Britanie iar urmatorul pas a fost dincolo de ocean, in Statele Unite. Cum a fost experienta Harvard, cea mai prestigioasa universitate din lume, pentru tine? Poate ne vorbesti mai mult despre imprejurarile in care te-ai decis sa aplici pentru un program acolo, procedurile de admitere, provocarile si felul in care te-a marcat in final, atat profesional cat si social, aceasta experienta universitara superioara.

Decizia de a ‘aplica’ la Harvard am luat-o in contextul anului 2000, cand Romania era foarte departe de a fi membra a Uniunii Europene (si Tribunul era foarte aproape de a fi presedintele tarii), iar ca sa studiez la una dintre universitatile de top din Marea Britanie aveam nevoie de cel putin 10,000-12,000 de lire pe an, ceea ce era o suma enorma pentru vremea respectiva. Cu toate ca stiam ca este extrem de competitiv sa fii acceptat la Harvard, mi-am spus ca daca nu incerc, nu voi afla niciodata. Am aplicat in prima runda (‘early action’) si am primit decizia de acceptare chiar in ziua de Craciun, ceea ce a fost poate cel mai frumos cadou de Craciun din viata mea. Despre procedurile de admitere : Harvard-ul cauta studenti care sa exceleze nu doar academic, ci si in plan extracuricular si comunitar. Evident, este esential sa ai note foarte bune in timpul liceului si scoruri foarte bune la teste, dar nu este suficient. Trebuie sa excelezi si in activitatile extracuriculare, trebuie sa te implici si in comunitate si in general sa fii o persoana deschisa, interesanta care sa vrea sa contribuie in cat mai multe feluri in cadrul comunitatii studentesti de la Harvard. In ceea ce priveste experienta mea de la Harvard, in ansamblu a fost extraordinara. Ce mi-a placut enorm de mult la Harvard este ca mediul de acolo este de asa natura incat te incurajeaza sa te dezvolti pe cat mai multe planuri. Partea academica este fara doar si poate extrem de importanta, dar daca m-as fi concentrat doar asupra cursurilor - fara sa fi lucrat ca asistent de cercetare pentru doi profesori extraordinari, fara sa fi fost tutore pentru alti studenti, fara sa fi facut dans de societate si karate, sau fara sa ma fi implicat in conducerea mai multor organizatii studentesti – experienta mea de la Harvard ar fi fost mult mai saraca. Harvard-ul este prin excelenta un loc unde intotdeauna exista o noua provocare, iar unele dintre discutiile si debate-urile cele mai interesante – fie ca erau despre razboiul din Iraq, extinderea Uniunii Europene sau rolul tot mai important al Chinei si Indiei pe scena economica globala – nu le-am purtat intotdeauna intr-o sala de curs, ci in salile de mese ale diverselor case din campus, uneori pana la ore foarte inaintate din noapte. Evident, au fost si unele chestiuni care mi-au placut mai putin (de exemplu unele cursuri introductive aveau un numar foarte mare de studenti), dar trecand peste aceste aspecte,  cei patru ani petrecuti la Harvard au contribuit intr-un mod semnificativ la dezvoltarea mea intelectuala, profesionala si personala.

Parcursul tau profesional s-a inscris pe un traseu exceptional, inca de la primii pasi. La doar 24 de ani, lucrai deja ca Junior Professional Associate la Banca Mondiala intr-un proiect de dezvoltare regionala in Asia de Est, « An East Asian Rennaissance : Ideas for Economic Growth » conducand analize la nivel macro-economic,  legate de trend-uri financiare si de schimb si de fluxuri tehnologice in tarile asiatice. Cum s-a definit rolul tau in acel cadru si care au fost rezultatele studiului si ce schimbari efective a produs implementarea lor?

Fiind cel mai tanar membru al echipei – cand am inceput lucrul la « An East Asian Renaissance : Ideas for Economic Growth » tocmai absolvisem facultatea si nu implinisem inca 23 de ani – am fost onorat de responsabilitatea mare care mi s-a acordat, dar mi-am dat seama si ca stacheta a fost ridicata foarte sus. Am indeplinit trei roluri principale in cadrul echipei : co-autor al unui capitol, analist principal pentru alte trei capitole si am avut si un rol de coordonator al membrilor echipei, compusa din economistul sef si mai multi economisti seniori ai Bancii care se aflau in Washington DC, Beijing, Vientiane, Sidney, Jakarta, Hanoi, Seoul si Manila. Raportul a avut doua scopuri principale : analiza celor mai importante trenduri in materie de comert, finante si inovatie in Asia de Est de la criza financiara din 1997-1998 si identificarea celor mai importante obstacole cu care tarile din Asia de Est se vor confrunta in urmatorii 15-20 de ani. Analiza noastra a revelat faptul ca tarile din Asia de Est au evoluat enorm in ultimii 10 ani si au invatat multe din dezastrul economic din 1997-1998. De aceea, chiar daca actuala criza economica globala nu le-a ocolit, tarile din Asia de Est sunt intr-o pozitie mult mai solida decat erau in urma cu 12 ani.

Pe de alta parte, am identificat cele trei mari provocari de care credem ca multe tari din Asia de Est se vor lovi in urmatoarele doua decenii : urbanizarea excesiva, inegalitatea si coruptia. De exemplu, dupa estimarile noastre, corelate cu unele estimari ale ONU, Asia de Est va inregistra in urmatorii 20-25 de ani cea mai mare migratie din istoria omenirii : aproximativ 500 de milioane de oameni – mai mult decat intreaga populatie a Uniunii Europene - vor migra din zonele rurale in cele urbane. Iti dai seama ce inseamna asta pentru metropole asiatice precum Bangkok, Beijing, Shanghai, Guangzhou, Nanjing, Manila, Hanoi sau Jakarta, care se confrunta inca de pe acum cu probleme majore legate de suprapopulare.

Chiar daca acestea au trecut momentan in planul secund din cauza crizei actuale, tari precum China, Indonesia, Thailanda, Filipine si Vietnam vor trebui sa ia niste decizii majore legate de aceste trei mari provocari daca doresc sa inregistreze in continuare o dezvoltare durabila si sustenabila.

Din octombrie 2007, ai inceput o noua etapa ca analist la Compass Lexecon – FTI Consulting, lider mondial in consultanta corporatista pe directii de : conformitate, risc, reputatie, raspundere legala, performanta, finante si informatie. Ce provocari presupune un astfel de rol, intr-o companie de un asemenea calibru  si ce iti trebuie ca sa reusesti sa accesezi o pozitie similara si ulterior, sa ai rezultate notabile in ceea ce faci?

In vreme ce experienta de la Banca Mondiala mi-a dat o viziune strategica de ansamblu, experienta de la Compass Lexecon mi-a  oferit o expunere extraordinara asupra detaliilor. In alte cuvinte, daca la Banca Mondiala am analizat principalele obstacole pe care China va trebui sa le depaseasca in urmatoarele doua decenii, la Compass Lexecon analizez in detaliu probleme foarte complexe specifice unora dintre cele mai mare corporatii din lume. Sa-ti dau un exemplu de caz la care am lucrat: doua corporatii cu o cifra de afaceri combinata de peste 40 de miliarde de dolari anual, care in prezent ocupa locul 3, respectiv locul 5 pe piata, vor sa fuzioneze. Care sunt implicatiile pentru clienti, pentru companiile concurente, pentru piata respectiva in general? Cum este definita piata? Cat de mult se intersecteaza cele doua corporatii in ceea ce priveste serviciile si produsele pe care le ofera? Cat de mare e prezenta lor internationala? In ce masura va putea compania nou formata sa influenteze intr-un mod seminificativ pretul pe piata? Incalca aceasta fuziune legea antitrust? Daca da, ce masuri ar putea lua cele doua companii pentru a mitiga  aceasta incalcare si a se asigura ca fuziunea este aprobata de catre autoritati? Tipul acesta de consultanta pe care il fac la Compass Lexecon se caracterizeaza printr-un nivel foarte ridicat de rigurozitate. Avand in vedere sumele enorme care sunt in joc (de exemplu, unele litigii economice pot costa o corporatie sute de milioane sau chiar miliarde de dolari), este absolut esential ca analiza noastra sa fie impecabila. Cred in acest domeniu, un analist bun trebuie sa aibe trei caracteristici importante: 1) sa aibe calitati analitice – atat cantitative, cat si calitative – foarte solide si sa stie sa abordeze o anumita problema complexa din mai multe unghiuri; 2) sa aibe un spirit de echipa excelent pentru ca fiecare membru al echipei joaca un rol important in rezolvarea „puzzle”-ului din fiecare caz si 3) sa lucreze bine in conditii de stres, fiindca uneori orele pot fi brutale si deadline-urile in general sunt foarte intense.

Pe langa directia profesionala si de business, care iti solicita mare parte din timp, focus si efort, te-ai implicat activ si eficient in proiecte non-profit.  Study College USA este o organizatie nelucrativa pe care ai initiat-o in 2007 si de al carei management te ocupi personal. Ce isi propune organizatia si cui se adreseaza? Ce fel de programe sau activitati deruleaza si care sunt perspectivele pentru perioada urmatoare?

Am inceput StudyCollegeUSA impreuna cu mai multi colegi si prieteni, si ei absolventi ai unor prestigioase universitati americane, aproximativ in urma cu doi ani. Ideea proiectului este de a realiza un program de mentorat intre absolventi sau actuali studenti ai diverselor universitati americane si potentiali aplicanti care doresc sa studieze aici si care nu dispun neaparat de resursele financiare pentru a apela la consultanti educationali sau pentru a accesa toate informatiile relevante „aplicarii” la o universitate americana.

Cu totii am trecut prin procesul de „aplicare” si cunoastem cat de stresant poate fi si am vazut in StudyCollegeUSA o modalitate excelenta de a impartasi din experienta noastra si altora care trec prin acest proces. Este - daca vrei – un fel de „pay it forward”, pentru ca, asa cum iti spuneam si mai devreme, am avut o experienta extraordinara la Harvard, si in sistemul educational american in general, si imi doresc foarte mult ca si alti tineri talentati sa aibe parte de experiente similare.

Aplicantii pot apela la mentorii nostri pentru consiliere cu toate aspectele unei aplicatii – pregatire pentru teste, eseuri, recomandari, selectia universitatilor, ajutor financiar etc. Mai mult decat atat, aplicantii pot afla de la mentorii nostri detalii importante despre viata de student in Statele Unite. Cum e sa fii student la o univeritate mare in comparatie cu o universitate mica? Cum e sa fii student intr-o metropola ca New York-ul sau intr-un orasel de 30,000 de locuitori? Ce fel de activitati si cluburi studentesti sunt la o anumita universitate? Toate acestea sunt intrebari extrem de importante inainte de a lua decizia unde sa petreci cei 4 ani de studentie.

Stiu ca in egala masura esti Vice-Presedinte al GRSP Society (Global Romanian Students and Professionals Society), ONG infiintat la Budapesta anul trecut cu scopul de a dezvolta un network global al tinerilor romani expatriati. Cum ai ajuns sa te implici in GRSP Society si cum vezi impactul unei astfel de organizatii astazi, atat in evolutia unui student sau tanar profesional roman cat si asupra Romaniei, in general ? Cum a evoluat organizatia si ce le propune, cat mai concret, membrilor sai ?  

GRSP Society este o organizatie care se adreseaza studentilor si tinerilor profesionisti romani de pretutindeni care doresc sa se implice activ in dezvoltarea Romaniei de oriunde ar s-ar afla ei in lume. Ideea de a forma aceasta organizatie a pornit de la observatia ca desi exista foarte multe organizatii studentesti si non-profit romanesti atat in Romania, cat si in multe alte tari mai ales din Europa si America de Nord, colaborarea intre aceste organizatii este aproape inexsistanta. GRSP Society se doreste a fi o platforma pentru studentii si tineri profesionisti romani de pretutindeni prin care acestia sa poate interactiona, sa poata schimba idei si sa colaboreze pe diversele proiecte desfasurate sub umbrela GRSP Society.

Principalul motiv care m-a determinat sa ma implic a fost convingerea ca prin GRSP Society putem realiza trei obiective importante: 1) conectarea studentilor si tinerilor profesionisti romani din lumea intreaga care vor sa aibe un impact pozitiv asupra dezvoltarii Romaniei; 2)  imbunatatirea imaginii Romaniei in strainatate prin acesti tineri studenti si tineri profesionisti care sunt fara doar si poate niste ambasadori neoficiali exceptionali, care demonstreaza ca romanii pot fi si foarte inteligenti, educati si cosmopoliti, nu doar hoti si violatori. 3) realizarea unor proiecte foarte specifice care sa aibe un impact direct, masurabil fie pentru comunitatile romanesti din strainatate, fie pentru diverse comunitati din tara.

M-am implicat in GRSP Society de la inceput – in urma cu aproximativ 9 luni – cand eram un grup de initiativa de vreo 12 persoane, aflate in principal in Boston, Bucuresti si Budapesta. In prezent avem mai multe sute de membri in Statele Unite, Canada si majoritatea tarilor din Europa, si am facut primii pasi pentru a ne organiza in grupuri de lucru (de exemplu, politica publica si administratie publica, imaginea Romaniei in strainatate, cultura si arta, afaceri si finante etc.), care vor fi responsabile de propunerea si implementarea proiectelor GRSP Society.

Am vazut ca ai lansat GRSP Chapter in Boston. Cum s-a desfasurat evenimentul si care a fost impactul? Ce perspective se contureaza pentru GRSP Society in perioada urmatoare ? Sunt planificate actiuni noi, intalniri, proiecte ? Cine poate sustine organizatia, ma gandesc la entitati private, mass-media, si cum se poate implica?

Am avut lansarea GRSP Society in Boston pe 14 martie si m-am bucurat sa vad interesul ridicat pentru o asemenea organizatie printre studentii si tinerii profesionisti romani din zona Bostonului. Chiar sambata aceasta (28 martie) vom avea prima intalnire oficiala cu membri GRSP Society din Boston care doresc sa se implice activ in dezvoltarea organizatiei si vom discuta diversele modalitati de implicare, fie in cadrul grupurilor de lucru, fie pentru potentiala organizare a Conferintei Anuale GRSP Society 2009 la Boston.

In ceea ce priveste sustinatorii organizatiei, am beneficiat pana acum – in special pentru organizarea conferintei de la Budapesta – de sustinerea Institutului Cultural Roman de la Budapesta, a Departamentului pentru Relatiile cu Romanii de Pretutindeni, a Butan Gas si Scandia, dar si a Universitatii Central Europene si Strada32. Evident, ne gandim pe viitor si la alte parteneriate cu diverse entitati private si alte organizatii non-profit, mai ales cand vom ajunge la stadiul de proiecte, dar intre timp, sustinerea mass-media este foarte importanta pentru popularizarea GRSP Society. 

Sper sa avem o discutie similara peste 2-3 ani cand GRSP Society va fi devenit un brand cunoscut si primele rezultate ale proiectelor noastre vor fi deja vizibile.

Versiunea articolului in Evenimentul Zilei:

http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/845478/Un-roman-angajat-la-numai-22-de-ani-la-Banca-Mondiala/