Interviu cu Prof Dr Victor Velculescu, cercetatorul roman care a descoperit prima metoda revolutionara in diagnosticul cancerului, prin studiul diferentelor genetice
 Mirela Ciucur |
In 1995, ca student graduat al Universitatii Johns Hopkins US, ati realizat prima metoda revolutionara in studiul celulelor care produc cancerul: SAGE – Serial Analysis of Gene Expression. O metoda care permite identificarea genelor modificate de cele normale la scala mare si deschide noi orizonturi in cercetarea cancerului. Cum functioneaza aceasta metoda, care sunt efectele ei? [Victor Velculescu] Metoda SAGE a fost dezvoltata in 1995 si a permis pentru prima data o analiza in ansamblu a activitatii genelor intr-o celula umana sau de oricare alta specie. Metoda este bazata pe analiza rapida a unor secvente scurte de la fiecare molecula de RNA care este activa intr-o celula. Cuantificarea acestor secvente rezulta intr-o analiza cantitativa a colectiei de gene exprimate si permite identificarea genelor care sunt active intr-un mod diferit intre tesuturi normale si cele afectate de diverse boli. De exemplu, SAGE a fost folosit pentru a dezvalui pentru prima data panorama de gene activate in diverse cancere umane, inclusiv cancerul de colon si pancreas.
Patru ani mai tarziu, ati obtinut premiul “Science” pentru tineri oameni de stiinta, acordat studentilor doctoranzi care si-au dezvoltat lucrarea de cercetare in biologie moleculara. Un premiu de $25,000 care v-a permis sa va sustineti lucrarile cu Academia Nationala de Stiinta (“PNAS.”) Ce a insemnat acest premiu, cat de mult v-a propulsat in cariera de cercetare? [Victor Velculescu] Acest premiu a fost o onoare pentru mine si a recunoscut munca mea si a colaboratorilor nostri care, prin dezvoltarea metodei SAGE, au facut posibile nenumarate studii care au aplicat aceasta metoda pentru a intelege diferentele moleculare in boala de cancer. Desi rezultatele stiintifice, ca si in oricare domeniu, sunt rezultate ale efortului personal si talentelor individuale, cred ca o mare parte depind si de sansa in viata. Sunt recunoscator pentru multele sanse pe care le-am primit in cursul carierei mele de cercetare cat si pentru influenta profesorilor si a mentorilor mei. Ati fost ales de Universitatea Johns Hopkins sa vorbiti membrilor legislatiei de stat in Maryland, la o conferinta sustinuta de Cigarette Restitution Fund, administrind fonduri oferite de industria de tutun pentru cercetari de cancer. Ati obtinut o finantare care a stat la baza demararii studiilor la care lucrati si analizei genomice a cancerului. Ce efect a avut aceasta sustinere pe temen lung? Cat de importanta este legatura dintre cercetarea biomedicala si politicile in domeniul sanatatii? [Victor Velculescu] Industria de tutun Americana a fost obligata acum aproximativ zece ani sa plateasca o mare despagubire statelor Americane, inclusiv Maryland-ului, pentru efectul daunator pe care tutunul il are asupra diverselor boli umane. O mare parte din aceste fonduri sunt administrate in Maryland pentru cercetare, si ca un tinar profesor am beneficiat de aceste fonduri pentru cercetarea mea initiala. Aceste fonduri au fost foarte folositoare pentru a initia studiile mele asupra defectelor genomice ce cauzeaza initierea si dezvoltarea cancerului, si au rezultat in multe alte fonduri pentru cercetarea noastra, generand descoperiri care au ajutat apoi pacientii. Acest exemplu arata de ce este important pentru guvernele nationale si locale sa administreze cu intelepciune fondurile primite si sa asigure o suma constanta si semnificativa pentru sanatate si cercetare biomedicala. Cancerul este o boala genetica. Ceea ce face ca pacientii sa reactioneze diferit in functie de profilul genetic individual. Descoperirile dumneavoastra in studiul secventelor de ADN au restrans, in cazul cancerului de san si de colon, numarul genelor modificate la 200. Putem vorbi astazi de sansa sa identificati similaritati intre genele modificate la pacienti diferiti? Este aceasta baza catre o medicina individualizata, si bazat pe reactiile genelor modificate la diferiti pacienti sa fie posibil un tratament – o combinatie de medicamente – personalizata? [Victor Velculescu] Studiile noastre asupra genomului cancerului arata foarte clar ca boala de cancer este una complexa si heterogena. Pe de-o parte, desigur sunt gene comune care sunt mutate frecvent in diverse cancere. De exemplu, o gena pe care chiar noi am descoperit-o, PIK3CA, este mutata in peste 30 la suta din cancerele de colon si de san, si la un nivel mai mic in alte cancere. Aceasta gena este hiperactiva cand este mutata si din aceasta cauza reprezinta o noua tinta pentru noi medicamente anti cancerigene. Eforturi la John Hopkins si la mai multe companii farmaceutice sunt in proces de a dezvolta noi tratamente bazate pe oprirea activitatii acestei gene in mai multe cancere. Pe de alta parte insa, studiile noastre indica existenta multor diferente intre diferite tipuri de cancer dar si chiar intre doua persone cu acelasi fel de cancer. Aceste diferente genetice explica in parte de ce doua persoane cu aceeasi stare de sanatate si cu acelas fel de cancer pot sa aiba rezultate foarte diferite. Speranta este ca, in timp, noile tratamente sa fie focusate pe cauza cancerului - adica genele mutate - si aceste tratamente sa fie individualizate bazat pe felul de mutatii care sunt existente la fiecare pacient. O boala individualizata necesita tratament individualizat. Ce impact are testul ADN in identificarea celulelor canceroase? Ce ne puteti spune despre “targeted biologics”? Este posibila evitarea operatiei odata ce tumoarea a fost descoperita printr-un test ADN? [Victor Velculescu] Cred ca in viitor o sa existe metode diagnostice care sunt bazate complet pe analiza de ADN a cancerului la pacient. Aceste teste o sa permita depistarea cancerului la un punct suficient de devreme ca sa se poata face interventii chirurgicale cu mult mai mult succes. De asemenea, o sa se foloseasca tratamente individualizate bazate pe genele mutate in aceste feluri de teste.
Cateva cuvinte despre dumneavoastra: V-ati nascut la Bucuresti, in 1970. In 1977 ati emigrat impreuna cu familia in Statele Unite. Ati absolvit Universitatea Stanford, California in 1992, cu distinctie in stiinte biologice. In prezent sunteti Doctor Profesor Universitar la Universitatea John Hopkins in Maryland unde ati obtinut un MD si un PhD in genetica umana si biologie moleculara si sunteti Directorul Programului de Genetica de Cancer la “Ludwig Center for Cancer Genetics and Therapeutics.” Care mai sunt legaturile dumneavoastra cu Romania, ce gand aveti pentru membrii comunitatii romanilor expatriati? [Victor Velculescu] Am avut placerea sa am o legatura afectiva cu Romania bazata pe copilaria mea frumoasa in tara, vacantele acolo, si legatura cu rudele din Romania. De asemenea, in ultimii ani am avut placerea sa am legatura cu diverse persoane in domeniul meu stiintific prin Facultatea de Medicina din Bucuresti si la diverse conferinte internationale in Romania. Sunt impresionat de progresele rapide in cercetarea biomedicala in Romania si as sugera romanilor expatriati specializati in acest domeniu sa continue sa ajute la dezvoltarea eforturilor din tara, pentru ca prevad ca Romania ar putea fi o putere stiintifica in acest domeniu in viitorul apropriat.
|
 Alexandru Dima |
Mi se pare incredibile realizarile domnului doctor Velculescu si sunt mandru si recunoscator in acelasi timp pentru sansa de a afla despre aceste lucruri. N-am inteles inca de ce se intampla asta dar realizarile notabile ale romanilor (multe, se pare) nu ajung niciodata la mediatizarea pe care o au acele "intamplari" dramatice si violente despre care se scrie pretutindeni. Simt cum renaste mandria mea de roman de fiecare data cand citesc si ma bucur de astfel de povesti! |
| Mirela Ciucur |
Versiunea interviului publicat de catre Evenimentul Zilei: http://www.evz.ro/dmain/article/849378/Descoperirile-unui-roman-din-SUA-in-tratarea-cancerului/?id_domain=2
|
| Mirela Ciucur |
Un articol recent via AFP San Diego:
Primul test sangvin ce urmăreşte evoluţia cancerului, realizat de un roman
Victor Velculescu, profesor la Universitatea John Hopkins din Maryland (SUA), a pus la punct primul test genetic din lume capabil să identifice, pornind de la o simplă analiză de sânge, biomarkerii specifici tumorilor, potrivit unui studiu publicat în revista Science Translational Medicine.
Această descoperire va permite îmbunătăţirea tratamentelor personalizate acordate pacienţilor suferind de cancer. "Această tehnică reprezintă un pas important în aplicarea tehnologiilor de secvenţiere a genomului uman, ce va conduce la personalizarea tratamentelor acordate persoanelor suferind de cancer", a declarat medicul oncolog Victor Velculescu, principalul autor al acestei descoperiri medicale. Rezultatele studiului au fost prezentate la conferinţa anuală organizată de American Association for the Advancement of Science (AAAS), în perioada 18 - 22 februarie, în oraşul american San Diego. Acest test va permite identificarea şi urmărirea evoluţiei celulelor canceroase sau a tumorilor recurente, ajutându-i pe medici să afle dacă tratamentul aplicat este eficient. Testul detectează într-un mod foarte exact semnătura genetică a tumorilor sau a celulelor tumorale rămase după o intervenţie chirurgicală, în timpul chimioterapiei sau a şedinţelor de radioterapie. Una dintre trăsăturile universale ale cancerului uman este modificarea structurii ADN-ului bolii. Până în prezent, era foarte dificil de detectat şi de localizat cu precizie zona în care aceste modificări genetice se produc la nivelul tumorii. Lucrând pe şase tipuri de cancer - patru de colon şi două mamare -, echipa coordonată de medicul Victor Velculescu a reuşit să creeze anumiţi biomarkeri, pe baza acestor secvenţe genetice proprii fiecărei tumori. O simplă analiză de sânge va permite de acum înainte detectarea chiar şi a celor mai mici urme de ADN provenind de la tumori canceroase, în cantităţi mari de sânge sau în alte fluide, al căror ADN este sănătos. Aceste teste vor putea fi efectuate şi după îndepărtarea pe cale chirurgicală a unei tumori sau după alte forme de terapie, pentru a măsura eficienţa tratamentelor. Tehnologiile de secvenţiere a genomului uman vor deveni din ce în ce mai ieftine, consideră medicul Victor Velculescu, care a mărturisit că secvenţierea genomului pacienţilor participanţi la acest studiu a costat 5.000 de dolari/ persoană. În prezent, o tomografie completă costă aproximativ 1.500 de dolari, însă acest procedeu nu poate să identifice decât cancerele microscopice şi nu semnăturile lor genetice, aşa cum o face noul test, numit PARE (Personalized Analysis of Rearranged Ends). Cercetătorii intenţionează să testeze în viitorul apropiat un număr mare de tumori canceroase, pentru a pune la punct un test sangvin viabil şi din punct de vedere comercial, fondat pe tehnici genomice. Declarându-se optimist în legătură cu faptul că acest test va fi disponibil pe piaţă în viitorul apropiat, pentru un număr mare de pacienţi, medicul Victor Velculescu a declarat că "rămâne de văzut cum se va proceda pentru a scădea costul", pentru ca testul său să devină accesibil pe scară largă. Victor E. Velculescu este medic şi cercetător român, fiind profesor de oncologie asociat la Universitatea Johns Hopkins. Absolvent al Universităţii Stanford, Velculescu şi echipa sa au câştigat recunoaştere internaţională după ce au reuşit, printre altele, să identifice genele care provoacă apariţia cancerului mamar şi al celui la coloana vertebrală. |
 |
